Ne manquez pas...

Parcourez-ici les rubriques

VOUS ÊTES ICI : ACCUEIL LANGUE CORSE CRONACA MUSICALI - A CANZONA CORSA DI A SITTIMANA « CANZONA DI CORSICA », DI VOCE VENTU

« Canzona di Corsica », di Voce Ventu

Dernière mise à jour de cette page le 05/11/2014

Cantons concernés : Aiacciu

Ùn si trattarà micca oghji di una nuvità pà ssa cronaca, ancu s’è a canzona ùn hè micca cusì vechja à dilla franca, postu ch’ella hè isciuta in u 2010.
« Canzona di Corsica » di Voce Ventu, novesimu titulu di u sicondu album in studiu di u gruppu, « Di culori è di sonnii », eccu nant’à chì c’emi da cuncintrà.

Ci voli à dì, prima di tuttu, ch’ella hè un’adattazioni di a billissima « Canción de América » di un gruppu miticu di Chili, Quilapayún.
Una furmazioni nata in u 1965, caratterizata da una musica cumposta soprattuttu di ghitarri è di strumenti tradiziunali, è da testi indiati da un puntu di vista puliticu ; un gruppu chì, dopu à u colpu di Statu di u generali Pinochet è a morti di u presidenti Salvador Allende, hè statu ubligatu à esiliassi in Francia in u 1973, un esiliu di 25 anni ma chì avarà vistu nascia tanti dischetti.
À mezu à i canzoni culti di Quilapayún, c’hè di sicuru « El pueblo unido, jamás será vencido », « Cantata Santa María de Iquique », « Mi patria », o ancu « La muralla ».

« Canción de América », com’ellu a dici u so nomu, hè un innu à ssu cuntinenti, à a so parti latina in particulari, scrittu da Jaime Silva è cumpostu da Luis Advis.

Una tarra chì campa, chì movi, fatta di billezza, di purezza, cù una ditarminazioni tremenda di u so populu, è una forza viva putenti, eccu u decoru.
A musica, senza surpresa, ci porta pà ssi cunfini luntani maravigliosi, nienti chì cù l’introitu è ssu flautu chì ci faci viaghjà fin’è u disertu di l’Atacama.
Voce Ventu hà dicisu dunqua d’attaccassi à un’opara maiò, un pizzonu ; una scumessa chì hè stata riisciuta prima cù l’adattazioni di u testu da u spagnolu à u corsu da Frédéric Poggi, eppo firmendu fidu à a meludia urighjinali di Quilapayún, aghjustendu quantunqua ssa piccula cosa in più chì faci a diffarenza.

Da l’America, passemi dunqua à a Corsica, una « terra di pastori berculata di cantà », cù quì dinò una missa in valori di i lochi, di una natura maestosa, di un populu chì hè sempri firmatu arrittu è unitu grazia à ss’isula, « un annellu chì adunisce u granu è u suminà », ghjirata ver di l’avvena è ssa brama sempiterna di libertà.

Mudulazioni di toni, voci in siconda lindi è un’armunia soprattuttu ind’i dui ultimi strufati da favvi trimà, traducini dinò a putenza di ssa canzona.
Allora, hè chjara chì l’adattazioni ùn faci micca sminticà l’urighjinali, ma infini ssa « Canzona di Corsica » t’hà tuttu di u « tube », com’ellu si dici in corsu sputicu (hà da fà piacè à certi…).

Una bona nutizia pà compia ssa cronaca, u gruppu Voce Ventu, appena mutu dipoi a surtita di « Di culori è di sonnii » quattru anni fà, è chì hà cunnisciutu unipochi di cambiamenti à u nivellu di i so membri, hè di ritornu annant’à a scena musicali corsa.

Parchì micca tandu un dischettu novu da escia da quì à calchì mesi induv’è no pudariami ritruvà opari di u gennaru di i ghjuvelli com’è « A serva », « L’ale di l’Accunsentu », « Kyrie è Criste », o « Corsica Mea » ? Podassi ch’ella sarà a voci di u ventu chì a ci diciarà…

Voce Ventu - Canzona di Corsica (strattu 39 sicondi).

Texte anti-spam :*
La clé d'API reCAPTCHA n'est pas renseignée.

Soyez le premier à commenter cet article ! COMMENTER